Câteva cuvinte despre ”Cât de plină ți-e găleata?”


galeataCiteam cu ceva timp în urmă un volum  motivațional scris de-un bunic și-un nepot, Donald O. Clifton și Tom Rath – ”Cât de plină ți-e găleata?”

Primul a pus bazele psihologiei pozitive, cel de-al doilea  a pus accentul pe dezvoltare personală, motivațional și marketing.

Să nu uităm de atitudinea pozitivă a nepotului, care   se ”luptă”  cu tumori multiple ….de la vârsta de 16 ani! La  aceeași vârstă, rămâne fără vedere la ochiul stâng, diagnosticat fiind cu o boală foarte rară  -von Hippel-Lindau. În ultimul an de facultate, a aflat că tumorile s-au localizat într-una din glandele suprarenale; ulterior, au ajuns și-n pancreas și șira spinării.

”Picăturile cu care prietenii și membrii familiei mele îmi umpleau găleata erau o rezervă, un surplus care avea să îmi ajungă și să mă sprijine în perioadele grele ale vieții.”(Tom Rath)

Metaforic vorbind, în viața noastră suntem noi și cei de lângă noi, mai buni, mai puțini buni, oamenii de lângă noi…

A fi pozitiv e o conduită a celor care reușesc să treacă dincolo de frustrări, să le accepte și să trăiască cu acestea, fără a le influența viața…într-un fel sau altul…

Știu, veți spune, cum vom face să fim pozitivi când viața e ca o ruletă?! Când totul se-nvârte în jurul socialului mârșav?!…

Cu ajutorul nostru, al tuturor, umăr de la umăr…, prin puterea minții, puterea binelui, gândirea pozitivă și zâmbetul!

Asta evidențiază cei doi autori – puterea sentimentelor pozitive, drumul în căutarea talentului și aptitudinii, posibilitatea  ramificării și a non-eșuării, nu prin lamentare, ci prin  adoptarea mitului lui Sisif – te ridici la fel de des cu căzăturile…

Nu e un ”rețetar”, ci sunt prezentate câteva strategii exemplificate, care sunt determinante în a alua aminte la viața noastră și implicațiile emoționale.

Donald și Tom vorbesc despre 5 strategii, cu precădere:

1. Evită golirea găleților.

2. Laudă ceea ce este bun!(Evită critica)

3. Fă-ți prieteni foarte apropiați.(Cultivați interacțiuni pozitive)

4. Oferă pe neașteptate.

5. Inversează regula de aur.(În loc de : ”Ce ție nu-ți place altuia nu-i face!” va fi varianta afirmativă: ”Fă altuia ceea ce îi place să îi faci!”)

Obstacolele în viața noastră sunt multe și greu de  trecut, simțind că viața a fost necinstită cu noi, că ”am primit o mână proastă”, dar nu trebuie să lăsăm greutățile să ne definească. Credința în noi, în relațiile dintre noi, ne dau puterea să trecem, să mergem mai departe! Doar așa vom reuși să ne desprindem de partea întunecată, vom reuși să supraviețuim –  pentru că mulți dintre noi, de fapt, asta fac! –  și să ne dezvoltăm în pofida tuturor neșanselor!

Acest volum e un pansament pentru suflet, astfel am perceput și simțit acest bestseller!

”Cât de plină ți-e găleata?” este pentru mine manualul emoțiilor pozitive. Într-un mod simplu, direct, pragmatic și direct, cartea descrie cheia de boltă a unei vieți împlinite profesional și personal: bucuria de a trăi reflecatată într-o atitudine pozitivă față de sine și ceilalți.”(Olga Deszo – Gallup România)

Anunțuri

Neajunsurile vieții moderne…


oboseala        În ultima perioadă se vorbește din ce în ce mai mult de ”noxele civilizației”. Vi se pare o metaforă?!…nicidecum…Progresul tehnic și tehnologic, confortul, viața modernă au nu numai avantaje, ci și dezavantaje, care, din păcate, se reflectă asupra vieții noastre cotidiene, asupra sănătății fizice și psihice.

Cum vi se par condițiile  în care trăiește omul modern?…Tensiunea psihică, încordarea, ritmul accelerat al activităților cotidiene, duc la suprasolicitarea celulei nervoase.  În același timp, munca la birou, în fața calculatorului, televizorul, internetul(lumea virtuală), multitudinea mijloacelor de transport, transformă ființa umană în sedentarul perfect.

Lipsa activității fizice sau reduse, alimentația necorespunzătoare, de multe ori de tip fast food, la ore neregulate, toate acestea duc la unele reacții psihice diverse, dintre care nervozitatea, insomnia, oboseala.

Sănătatea , pe bună dreptate, a fost numită starea perfectă de echilibru, dar când acest echilibru  nu mai este, atunci acestea duc la o hiperexcitabilitate nervoasă, care duce în timp la oboseală, astenie.

Nervozitatea exagerată  nu poate fi considerată ca o boală. Nervozitatea se caracterizează  prin ”răspunsuri paradoxale”, mai ales de tipul excitației minime – reacții maxime, cum se spune în mod empiric:”Omul se înfurie din nimic!” Iritabilitatea exagerată, senzația de neliniște, crizele afective, labilitatea emoțională sunt numai câteva din manifestările   așa-numitei ”nervozități”.

Ca o consecință a nervozității  sau independent de aceasta se constată pe plan psihic o epuizare rapidă.oboseala1

Oboseala nu este nicidecum o ”boală”, ci o stare normală a organismului, care survine după efort fizic sau intelectual; dispare după odihnă.  Surmenajul este o stare de oboseală  prelungită, care nu dipare imediat, organismul nu se reface după odihnă. Surmenajul apare când se depășește limita oboselii, continuând munca, fără ca organismul să ia o pauză, să-și refacă forțele. În acest punct, pe lângă senzația de epuizare,  apar durerile de cap, irascibilitate, dureri musculare, somnolență, lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate.

Acestui tip de oboseală i se alătură și un alt fel de oboseală: cea nevrotică. Este maladia vieții moderne. Această oboseală, pe care o simțim uneori,  fără a-i cunoaște cauza, apărând chiar înaintea unui efort, e cunoscută sub numele de astenie(slăbiciune, lipsă de putere).

Când există  o disproporție  între efortul de înțelegere și de atenție solicitat și capacitatea nervoasă, când există o dereglare a ritmurilor: somn, stare de veghe, muncă, alimentație sau când se produc  conflicte cu mediul ambiant(acasă sau la serviciu).

Astenia, oboseala nevrotică, poate trece-dacă nu este tratată adecvat – la nevroza astenică, prezentând în plus simptome ca: insomnia și cefaleea(durerea de cap).

Da, aceasta este o urmare a vieții ”civilizate”, a cotidianului progresist, a vieții moderne. Omul sănătos nu cunoaște insomnia. Ritmul trepidant, zgomotul, graba, excitațiile continue, toxicele(alcool, cafea, tutun), neliniștea, angoasa, autodisciplina insuficientă, viața sedentară sunt cauzele esențiale.

Nu uitați: folosirea somniferelor nu rezolvă cauza insomniei!

Pentru a combate acești 3 monștri – nervozitatea, oboseala, insomnia – este necesar să înlăturăm cauzele care le provoacă.

Aveți grijă la regimul de muncă! Un regim de muncă rațional, fără excese și adaptarea unui ritm în succesiunea muncă-odihnă.

Igiena și ambianța locului de muncă au o influență pozitivă în combaterea surmenajului.

Exercițiile fizice, practicarea sporturilor, gimnastica respiratorie, odihna activă(muzica, lectura), excursiile în aer liber, mersul pe jos,  îmbunătățesc  viața și contribuie la echilibrarea psihofizică a organismului.

”Igiena” sufletească, morală, intelectuală reprezintă  baza prevenirii tulburărilor nervoase. Este vorba de antrenamentul scoarței cerebrale de a inhiba(a stăpâni) reacțiile reflexe, de a le selecționa, de  a le diferenția. Așa cum spune psihiatra franceză, M. Pascal:” Să știi să  descurci, să disociezi, să confrunți, să ordonezi, să subordonezi, să nu pui totul pe același plan, să cunoști măsurile și dimensiunile faptelor și ale lucrurilor.

O mare achiziție a psihiatriei  contemporane este  ideea că funcțiile psihice sunt perceptibile prin exerciții. Metodele moderne de autosugestie, antrenament autogen și relaxare dovedesc  și confirmă această posibilitate.oboseala3

Ca tratament propriu-zis se vor evita pe cât posibil medicamentele(tranchilizante, somnifere sau stimulente), preferând mijloacele naturale ca: hidroterapia, alimentația bogată în vitamine, evitând  excesul  de alcool, cafea, tutun, condimente, carne, conserve.

În eforturile intense poate fi utilizat un surplus de vitamine(A, B1, B6, C), glucoza, mierea de albine sau zahăr(40-50 gr./zi), deoarece s-a constatat că rezervele acestora scad din organism în stările de oboseală.